Stau lângă unul din difuzoarele sistemului 5.1, ascultând din nou best of-ul de pe 2011, conlucrând cu câteva notiţe luate de pe facebook şi blog, înţesând povestea epică a anului curent. Am mai făcut-o şi mi-a ieşit bine.
362 zile au trecut obişnuit...adică, când mai greu (după ce-am terminat facultatea) când mai repede. Câteva rele, care cântăresc al naibii de mult, ceva mai multe bune. Privind la părţile semnificative din ultimele 12 luni, observ fleacuri care la vremea lor păreau să cântărească mult: Academia Caţavencu a rămas fără toţi ziariştii ei, care-au plecat să scoată Caţavencii (şi bine-au făcut). Tot în domeniul cuvintelor, Gândul...dragul meu ziar, a încetat să mai apară la chioşcuri, tronând suficient de rentabil pe primul loc la site-uri. Daniela Crudu s-a dovedit a fi o curvă cu notorietate, ca restul colegelor de breaslă - încă sub acoperire. Rămânând în mahala, Pepe (un băiat care merită ceva mai bun) a scăpat de Querida.....în timp ce omul care a botezat-o astfel, să aibă un rest de an la fel de prost ca şi începutul. Mă refer la Şerbănică....recuperat după ghinionul din Austria, în plină vervă la kiss şi prima, până-n ziua accidentului soldat cu 3 victime. Toată ura îndreptată atunci înspre Huidu, mi-a arătat dacă mai era cazul, câtă răutate încape în mintea multor români, care încă trăiesc cu furcile şi topoarele în bătătură.
2 nunţi m-au lăsat rece, dar au lăsat totodată mulţi cititori de ziare, cu subiecte pentru cafea, prânz sau la o licoare într-un pub: nunta prinţului William cu Kate Midletton şi nunta cocalarului dinamovist Cristi Borcea cu regina lui (fostă amantă). Norvegia a ţinut la rându-i, trează, frica şi compasiunea europenilor, prin Anders Breivik şi crimele din Oslo. Vorbind despre moarte, câteva canalii şi 2-3 oameni demni de respect, şi-au luat la revedere de la viaţă anul ăsta: Gaddafi, Kim Jong Il sau Osama bin Laden în prima jumătate a balanţei (cea care merge în jos, în accepţiunea creştinilor) şi Liz Taylor, Amy Whinehouse sau Steve Jobs în partea ălora care-au trecut lejer (teoretic) de Sf. Petru.
Fuckushima a rămas pentru restul anului, cel mai mare dezastru natural, cu mii de morţi şi consecinţe pe termen-lung.
Noaptea de înviere mi-a prilejuit doborârea unui record personal, după ce-am trecut pe la 15 biserici. Ca şi-n anii trecuţi, şi-n 2011 am avut minunata ocazie să vizitez o ţară străină (Franţa) aflându-mă pentru 2 săptămâni în Paris, moment ce-a rămas cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat anul ăsta. Tot la fel de sigur sunt şi de cel mai trist moment: decesul profesorului meu preferat, domnul Măcărescu Bogdan Constantin. Nici la capătul anului n-am trecut peste...dar întradevăr, viaţa a mers mai departe şi timpul trecut a fost singurul care a mai diluat durerea interioară. La jumătatea anului am terminat cei 4 ani de ingineria mediului, mi-am luat licenţa, bifând cursul festiv şi banchetul împreună cu ai mei colegi. Ulterior mi-am prelungit contractul cu 1,5 ani, la master. Anul ăsta am reuşit să fiu semi-îndrăgostit de mai multe fete, în vise şi în realitate de doar două.
La televizor, printre cele mai importante chestii de văzut, dacă nu cumva chiar cele mai emoţionante, au fost primele ediţii din The Voice şi The X Factor U.S.A.....adunând lângă, omologul autohton de la pro şi antenă. Twilight s-a lăsat mult aşteptat şi a venit cu prima parte din Breaking Dawn, Harry Potter ne-a spus ADIO, iar în materie de seriale, am găsit 3 noi: American Horror Story, Game of Thrones şi New Girl.
În capitală, cu ajutorul primarului doctor, s-au inaugurat una bucată Pasaj Basarab şi una bucată stadion Arena Naţional - inaugurat după ce ne-au fentat Argentinienii, cu un meci România-Franţa, care ne-a compromis şansele de calificare la Campionatul European din 2012. Tot la capitolul fotbal, Dinamo m-a dezamăgit crunt în Europa League, Barcelona a câştigat Champions League dar a terminat pe 2 în campionat, Oţelul a reuşit să-şi dea cu stângu`n dreptu` ieşind din cupă cu 0 puncte, după meciuri cu Zurich, Basel şi Manchester United. În tenis Federer a avut un an bunicel...dar incomparabil mai bun l-a avut Novak Djokovic. La Formula 1 - doar constanţă, atât din partea veteranului dezamăgitor -Schumacher cât şi a campionului actual: Vettel.
Charlie Sheen şi-a bătut joc de two and a half men, iar Ashton Kutcher a încercat din greu şi în zadar să-l înlocuiască.
Regele Mihai a împlinit 90 ani şi-o dorinţă a câtorva monarhişti, de a-l vedea tinând un discurs memorabil în Parlament.
Realitatea lui Vântu s-a rupt în două, Românii au talent a fost câştigat de un anti-talent, Giulia - pe care am revăzut-o în septembrie, a terminat anul mai voioasă ca niciodată, fiind însărcinată cu viitorul ei soţ (Vlad Huidu). La capitolul muzică, top 3 concerte în 2011, arată astfel: 3) Bănică Junior - Romanian Top Hits 2) Paraziţii şi Mafia la 15 ani de Zebra 1) Holograf la serbările Timişoreana.
Am făcut o şcoală de şoferi, un curs de management de proiect şi-am rămas tot neangajat...dar încă nu mă plâng.
Am râs mult, fascinat de simplitatea lui Nea Mărin la Serviţi vă rog....ăsta fiind probabil şi unul dintre motivele pentru care nu m-am îmbolnăvit serios în 2011. Am avut o aniversare frumoasă cu câţiva prieteni dragi, am schimbat vechiul telefon cu unul 3d, am mai avut şi-un halloween spookie - cu un clip reuşit...şi m-am îngrozit de câţi proşti au picat bacalaureatul anul acesta.
Kelly Clarkson a reuşit să scoată cel mai bun album pe care l-am ascultat anul ăsta iar Robert Zemekiss a reuşit să facă un film, nu bun, ci al naibii de bun: Anonymous.
Vara a fost lungă, plină de ieşiri la terasă, o şcoală de vară încheiată cu o excursie frumoasă şi am mai fost la un festival de teatru în engleză, unde Bacăul a strălucit şi m-au făcut mândri că-s concetăţean cu ei, plus o campanie de ecologizare aflată la ediţia a doua: Let`s do it Romania.
Am schimbat multă mobilă, s-a văruit, ne-am înnoit, am sfinţit şi casa din nou...astfel că dacă nu m-ai mai vizitat de 1 an, ai crede că ai greşit adresa.
Cartierul meu, la fel ca centrul oraşului, s-a înfrumuseţat considerabil, prin câteva renovări făcute de angajaţii primăriei şi-ai consiliului local.
Am fost mai atent la cei dragi, am iubit, am visat frumos, am enervat ceva lume, pe alţii i-am stresat, am scris şi citit mult...iar acum la final de an, rămâne doar să-mi promit că o să-mi dau silinţa să fiu, în măsura posibilităţilor, la fel ca oamenii din jurul meu, adică mai bun.
A rivederci 2011, La Mulţi Ani oameni buni.
1 comentarii:
La mulţi ani şi ţie!!! La cât mai multe şi mai bune realizări!!!
Trimiteți un comentariu