Au trecut ani, de când am terminat cele 4 audiobook-uri Twilight, în engleză. În cinematografe nici nu ieşise New Moon (partea a 2-a) şi ştiam cum are să se termine Breaking Dawn. Între timp, media din întreaga lume, i-a tabloidizat enorm, pe Kristen Stewart şi Robert Pattinson...astfel încât, i-a adus la nivelul de antipatie din posesia lui Justin Bieber. Eu însumi am crezut că voi boicota această ultimă parte, datorită infidelităţii lui Kristen, cu aiuritul ăla care-a regizat mizeria de Snow White and the Huntsman.
Am mers în seara asta (15 noiembrie) la 18:00, imediat ce-am terminat munca....să vă spun şi de ce: Întreaga lună în care am stat la sor-mea în Koln, acum 3 ani, m-a preocupat povestea scrisă de Stephenie Meyer. Îmi aduc aminte că mă întorceam acasă....eram în trenul Bucureşti-Bacău, cu vreo 5-6 km până în Bacău, cu căştile în urechi, la ceas de seară, venit dintr-o ţară în care, indiferent câte am avut de văzut....tot mi-am făcut timp pt Twilight (îmi luasem şi-un brelog Twilight din Koln...un tricou din Italia).. M-a copleşit finalul cărţii. Vroiam să-mi împărtăşesc emoţiile, dar cu cine naiba? Toţi pe care îi ştiam, erau la primul film şi îl aşteptau pe al doilea. Ştiam încă din 2009 că ultimul film, ca şi cartea, avea să fie cel mai bun....Am avut dreptate.
Right you are....motherfuckaaaa. Subiectul nu-i complicat....fiind şi-al 2-lea film dedicat ultimei cărţi Twilight.
Bella Swan (frumoasa lebădă) e deja vampir, căsătorită cu Edward, supravieţuitoare naşterii lui Renesme (primul copil născut jumătate om-jumătate vampir).
După ce Volturi află de existenţa fetiţei (turnătoarea de Irina), îşi pun robele şi călătoresc în Forks - micuţul orăşel de pe lângă Seattle, pt a-i omorî pe cei din neamul Cullen. Ca şi-n carte ...şi în film e subliniat de mai multe ori, că ăsta-i doar un pretext al lui Aro (Martin Sheen) al fratelui şi restul Volturilor, pentru a scăpa de această familie închegată nu pe frică, ci pe prietenie, ajutor şi compasiune....adică îi văd ca pe rivali la conducerea sugătorilor de sânge. Carlisle (personajul meu preferat din carte) îşi adună câţiva martori (fără cei ai lui Iehova) la ciocnirea cu ragazzi arbitri aristocraţi - Volturi, de pe mai multe meleaguri (inclusiv Vladimir şi Ştefan din România) Fie că o vor pe Alice (care poate vedea şi arăta viitorul) sau chiar pe Renesme, marea confruntare dintre vampirii X men (adica mulţi au superputeri de mutanţi) va avea loc. Fără să vă stric MAREA SURPRIZĂ A FILMULUI, ţin să salut momentul în care întreaga sală a exclamat cu entuziasm, reacţionând la surpriza filmului. Aşa ceva nu poţi trăi decât într-o sală plină...oameni plecaţi de acasă pe frigul de afară, plătitori de bilete. Cinematograful chiar e locul în care mai mulţi oameni visează cu ochii deschişi - acelaşi vis. Cred că v-am mai spus, că Twlight chiar a plecat ca un vis de-al lui Stephenie Meyer.
Copila aleasă să o întruchipeze pe Renesme e neîncăpător de dulce (deşi parţial CGI - făcută pe calculator), iubirea dintre Bella şi Edward întreţine flacăra filmului - în cuibuşorul lor de nebunii (casă primită cadou) tot atât cât scenele de acţiune (abundente) şi cât efectele speciale edgy. Un mare plus e că Breaking Dawn 2 nu e 100% fidel cărţii, astfel încât până şi eu am fost surprins de multe ori, de firul epic (şi ţineţi cont că zilele astea citesc aventurile lui Sherlock Holmes).
Să mai spun că până şi Volvo S 80, este încântător pe drumurile şi serpentinele din Vancouver-Canada?(unde s-a filmat X Files)...
Nu ştiu câtă legătură mai are Breaking Dawn cu prima parte, dacă mai e un film exclusiv romantic. Mai degrabă aş înclina înspre o poveste mai cu cojones, despre piedicile puse în faţa celor puternici. O avem pe Bella vânând căprioare şi un leu de munte, mai apoi strălucind ca Edward, multe capete smulse, nostalgie faţă de celelalte 4 filme, dar şi pe Jacob dezbrăcându-se în faţa lui Charlie (tatăl lui Bella), o coloană sonoră impecabil de indie...un film dulce cu final fericit.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu