Right you are....motherfucker

Ce mai fac? Doar de la foarte bine în jos.
A fost o vară lejeră fizic şi extenuantă psihic. Nu doar din cauza lui Traian Băsescu, dar şi umilinţele suportate de Dinamo, Liverpool şi Barcelona.

După noul Bourne, am mers la Total Recall, m-am plictisit cât să (aproape) adorm, dar am recuperat cu vârf şi testosteron îndesat, aseară la Expendables 2. Din reflex, am vrut să ştiu ce-are de zis tagma criticilor: varză, anost, în cel mai fericit caz de Seria B...cam ca prestaţia lui Dinamo din meciul european cu Metalist Harkov. Cu o sală plină de matahale şi purtătoarele de vagin aferente, am şezut vreo 100 minute lângă colegul-prietenul Adrian, cu 2 blonde daneze cu noi şi ghici ce: a fost un film la care n-am regretat banii (nu că-i regret vreodată, la cât de puţin îi preţuiesc: nu dau 2 bani pe bani), unde-am râs de glume dar si de ridicolul unor secvenţe bulgare.
A trecut un dublu El Clasico dintre Barcelona mea şi Real-ul aceluiaşi coleg...la capătul căruia îl regret pe Guardiola. Au mai trecut câteva dimineţi cu trezit la 05:00, ascultat RHCP şi Alanis Morissette, ori BBC 1 până la locul de muncă şi bere olandeză, cehă, daneză sau românească - după, câteva pagini din clasicul Arthur Conan Doyle - Sherlock Holmes. Şi n-ai cum să treci prin paginile Colecţiei Adevărul, citind aventurile celor 2 britanici, fără să-ţi proiectezi duo-ul carismatic Jude Law- Downey Jr.
Question: E cineva în afară de U2, care să nu fi venit în România? Madonna, Gaga, Linkin Park, RHCP, Pitbull, Michael, Rolling-Stones, Cesaria Evora, Bon-Jovi, Natalia Oreiro. Am devenit fără să observăm, o ţară care contează dincolo de piaţa de consum?
Vara asta a fost predominată de insomnia lui Connect`r, mizeria aia portugheză şi nunţi cât cuprinde. Nu doar Elena Băsescu, dar mai ales câteva colege de facultate.

 N-am cum să nu mă gândesc cam cât mai am până să-mi nenorocesc viaţa, legându-mă de o singură femeie. Momentan încă trişez...îi lăs pe alţii, felicitându-i de pe margine. Bieţii de ei..îşi închipuie o viaţă la fel de fericită ca ziua nunţii şi luna de miere....Nu că nu m-aş sacrifica la rându-mi, dacă aş putea cu Naomi Watts, Emily Blunt sau frumuseţea asta din pozele de mai jos.

Până atunci...urmează prima nuntă la care voi fi prezent (29 septembrie), Espresso la doze sigilate, fistic-Grolsch, multe comentarii pe Facebook şi puţine Like-uri...acuşi noul film al lui Woody Allen ( To Rome with Love) meciurile din Europa (Steaua) şi Champions (CFR) League, Liga 1, La Liga şi Premier League, Formula 1, aceleaşi materiale proaspete de pe torrente (cum a fost Paranorman), dimineţi cu Kiss Fm şi Guerrilla, amiezi cu Europa Fm...şi acuşi - back to school.