Eros Ramazzotti - Parla con me
Cand esti copil nu te intrebi, de unde lumea-a-aparut
Iar cand iubesti, de se termina nu-ti pasa si ii spui te f*t
De mii de ani ne pierdem zilnic in regasiri naucitoare
Suntem, am fost si poate-om fi, suflete ratacitoare
Big-Bangul crede ca este, primul orgasm din univers
Prima iubire nu se uita, sa mori poti invata din mers (!)
Spune-mi iubire....cum e, sa simti din nou fericirea?
Atata amar de vreme, sa cred ca imbolnavirea...
Din mine, tie ti-o datorez.. oh tu capriciu trist..
Ma faci sa ma simt ca si Iisus, ca si cum nu exist
Ce esti? Ce sunt? Ce n-ai curaj sa fii?
Esti nirvana, sunt limita, a mea in vise doar devii
Sunt vise care-ti amintesc, ca realitatea-i-o amnezie
E suma greselilor ce ti le-asumi, poate din erozie
Nu vreau sa cred, ma uit la ea in gand...cata culoare !!!
Valori devenite arhaisme: placere, estetism, candoare
Nins de ganduri si de griji, cum pot pierde o maiastra?
Mirela-i faptura, de-ti lumineaza... camera ,dandu-se de la fereastra
Cand restul lumii desuete, cosmopolite si putin snoaba
De la inaltimi greu de cuprins, priveste-n jos, nu da o boaba
Filantropia, bunatatea si altruismul, se nasc cu greu
Fortate de un suflet ce nu-l ceri, ascuns mereu, mereu, mereu
Roua din coltul ochilor nu vreau s-o vad pe chipul tau
Sosita la timp pentru durere, nu trebuie sa-ti para rau
Excesul are mai mult haz, dar vreau sa crezi in lume
Sa crezi in ei, in toti si-n toate, chiar daca par glume
Un oras educat, dar nu de scoala cat de...realitate
Traim nepasatori, pe noi nu ne ating.. strigatele de libertate
Iti cer, sau chiar te rog, fii cea din voia Domnului
Dar nu-ti lasa visele... in seama somnului
Si tine minte c-am incercat, neincetat sa te iubesc
Si ca NU e doar litera treisprezece, a alfabetului grecesc
Nu vreun sfarsit de lume, sau de univers, are sa ma inspaimante
Cat mai degraba, ca ei nu vad, au ales sa traiasca-n morminte
M-am straduit ani buni, sa-i fac sa ma inteleaga...deh, uzura
Au insistat sa ma citeasca, doar cu ochelarii de sudura
Zicala spune, ca de ai nasul mare...acela-n pat e bun de intalnit
In solitudinea-mi, eu stiu mai bine: am nasul mare, ca aerul e gratuit
Ma uit in urma, prin ce-am trecut, nu am invins...
Arunc lasoul, trag sfoara , si-ti spun: aha..deci tot te-am prins !
Zestrea perdelelor de fum le-o las, celor de dupa mine
Nu divorta de memorie...e-ntreaga avere din tine
E prea devreme pentru noi astri, adorm privind la luna
Adorm in amintirea ta, adorm spunandu-ti : inca nu-ti spun noapte buna!
in mintea mea ai ramas doar tu..
joi, 27 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu