De Craciun mi-am daruit ultimul volum al lui Radu Paraschivescu - Fluturele Negru .
O buna parte din roman, consta in corespondenta pictorului Michelangelo Merisi de Caravaggio (stati linistiti...pana acum o luna nici eu nu auzisem de el) catre mentorul sau din perioada copilariei : Simone Peterzano si portretizarea unui pictor razvratit...care a ales sa sfideze tot ce tinea de biserica-dogme si prelati ipocriti , care a socat prin violenta si macabrul din tablourile sale . Merisi a trait, ca mai intreaga populatie a Italiei sec XV-XVI (Roma si Venetia in special), in promiscuitate (surprinzator de explicit descrisa in carte) violenta (verbala, fizica ) si a ales sa transpuna acea violenta in tablouri ..chiar daca prin asta s-a instrainat de toti .
Titlul de Fluturele negru e extrem de bine ales...el reprezentand in primul rand : ceva inexistent ...nu ai sa vezi fluturi zburand noaptea. El traieste in visele lui Michelangelo si de acolo se forteaza sa iasa la suprafata prin tablourile lui. Merisi primea comenzi de la cardinali, marchizi, domni de vita nobila ....oameni care aveau acelasi gust traditional, si-un apetit declarat pentru culorile vii . Ori Merisi credea ca negrul are capacitatea de a sublinia restul culorilor . Ia ganditi-va.....daca un tablou are conturul..fundalul..o buna parte din corpul personajului , intunecate...si o singura raza de lumina strabate peisajul (desi peisaj e impropriu spus..Merisi nu suporta tablourile cu peisaje ...corpul uman are infinit mai multe puncte de interes) ....
In Roma ...unde se petrece 90% din roman, moartea era la fel de intalnita ca si viata ...iar Merisi devenise obsedat de ea. De ultima privire a celui condamnat la moarte. In special moartea violenta (din nou..detaliat descrisa) . Fiind un pictor razvratit, isi permite ca tabloul cel mai notoriu al sau, sa aiba ca muza o prostituata ...de care se si indragosteste pentru restul vietii scurte pe care avea s-o aiba (tablou cu Fecioara Maria)
Trebuie sa recunosc ca am avut nenumarate motive care m-au atras la romanul asta : recomandat de Guerrilla si Esquire, e unul din cei 3 scriitori contemporani preferati si nu in ultimul rand, curajul si drama unui personaj real (romanul e inspirat din 2 autobiografii si din fapte reale) . Un afemeiat homosexual care nu se da la o parte din a se certa sau duela cu oricine.
Apoi sunt operele lui...care spun la fel de multe lucruri pe cat incerc sa pun eu in putinele poezii compuse. La o simpla cautare pe Google, oricare din voi poate gasi lucrarile lui :
Realitatea suprapusa cu o luma de himere, a unui om cu prieteni dar singur ...care-si exorcizeaza talentul .... nu e firesc ca unui om ca mine, sa-i placa? Actiune desfasurata prin strapungerea detaliilor intime (ce tin de faptele din viata de zi cu zi) fac usoara lecturarea celor 309 pagini .Ma gandeam in orele in care nu citeam cartea, orinde ma aflam , la o interpretare pe care am dat-o sensului romanului : moartea nu exista pentru ca e doar capatul de linie pt orice vietate, corect? Cu totii suntem constienti insa ca murim . Fluturele negru reprezinta moartea...pe care n-o discutam, pe care o evitam din rasputeri, intr-o extensie normala i-as spune diavol, ura, hidosenie . Multi stramba din nas la impoliteturi, la obscenitati sexuale, la stilul de viata rebel etc....dar la un moment-dat cu totii trecem prin ele si ni le asumam in solitudinea caminului sau in cercul intim de prieteni adevarati. N-am omorat pe nimeni ..dar in rest cred c-am savarsit multe alte pacate (furt, minciuna etc) si voi la fel. Dar cand cineva isi spune cu glas tare convingerea contra modului nostru aparent de viata...e ostracizat ...alungat, infierat. Asa-i?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu