Stiu...de fapt stim, cupluri care pareau sudate. Poxipol, happy-ever-after, raspunsul a ce cautam orbeste, prin intunericul cu care ne inconjuram (de frici). Frica ne apara, ne tine in viata (instinctul de conservare e alimentat de frica)....in timp ce e si exponentul principal al prostiei. Facem lucruri stupide, din frica. Frica de a pierde, de a fi raniti, frica de singuratate, de a nu fi ridiculizati, judecati. Iar vulnerabilitatea....mititica de ea, cred c-a iesit ultima, din cutia Pandorei.... e cea care ne face curajosi. Admir oamenii vulnerabili.
Traiesc in cei mai pasnici ani din istoria tarii, a lumii. Dar simt frica ...o vad in toti. Cum? Prin minciuni, proiectii, machiaje, nevoia de a fi ca ceilalti....acceptat. Tii minte duelurile din romanele lui Stendhal, Guy de Maupassant, si-n general, din povestile clasice de dragoste? Cu ele mi-am inceput cultura generala. Wow....sa nu iti fie frica de moarte, fiindc-o inchini pe altarul suprem....inima.
Dar alea sunt copilarisme, nu? Puerilii mai cred in dragoste. Forma veche.
Cea noua e online, e pasagera, vulgara, ca iPhone si Galaxy (una noua pe an) materialista, razbunatoare.
Inapoi la prima fraza. Ii vezi ...indragostiti pana peste cap. Nu-l stii bine decat pe unul dintre ei doi. Despre celalalt stii doar ca e al dracu de norocos fiindca i-a fost menit sa fie langa ea. Poate-l antipatizezi, iti vine sa-l uzi cu bere proasta, sa-l inchizi intr-un beci si sa-i pui Motans 3 ore, sa-l inscrii pe-un site - in Isis sau PSD. Cum de ce? Ca face economie la haine si poarta blugi slim-fit (egari), e mai efeminat ca Fuego, rudimentar ca tocilarii, si-n general e prea putin, fata de ce merita, perechea lui. Dar hey...2018. Toti avem otrava care ne face bine. Placeri vinovate.
Si ca-ntr-un basm sadic...sau La La Land, vezi ca relatia lor se incheie. Ca si a ta. Ca a altor sute de mii de oameni. Un bou, nu a stiut sa aprecieze ce-a avut langa. Fiindc-a gandit-o egoist. Ce-mi iese mie. Doar eu contez....ea e premiul meu, pot binedispune de ea dupa bunul plac. Cretinule. Bietul de tine. Ti-e foame, treci pe langa o masa plina de ingredinte....dar n-ai stiut ce sa faci cu ele, sa le apreciezi la justa valoare, fiindca nu te-a invatat nimeni sa apreciezi lucrurile pretioase, sa le acorzi atentia si respectul meritat. Am vazut-o de prea multe ori sa cred ca-i o exceptie.
Exista relatii esuate, familii disfunctionale si iubiri stinse, de prostia unuia dintre ei....care ulterior, tre sa vopseasca in draci cioara de pe gard (fosta relatie), pe care, boul, a dat-o la schimb, pe vrabia din mana.
Cineva, daca tristii de care vorbesc (si e posibil sa te numeri printre ei) ar avea prieteni adevarati, ar trebui sa-i ia deoparte: -Asculta, esti tampit? Ai mancat matraguna? Nu poti fi atat de prost, de bou, de fraier...incat sa fi dat cu piciorul unei opere de arta - originala (cum sunt unii oameni pe care-i cunosc), pentru copia aia, falsul ala, pocitania de langa tine. Si te-ai mai si casatorit cu ea? Pe bune...cum de nu esti membru PSD, la cat esti de prost?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu