Drew Ryniewicz - 14 years old and have been singing for FOREVER

Am văzut The Voice (echivalentul Vocii României) cap-coadă şi era acolo o fată, Dia Frampton, care mi-a plăcut de când am auzit-o prima oară. Dia cântase ca backing vocal înainte să ajungă la The Voice. Ce a putut să facă cu piesa destrămatei trupe R.E.M - Loosing my religion, se poate vedea mai jos.

A ajuns în finală, ba chiar în top 2.....însă a pierdut la un scor extrem, extrem de strâns în dauna unui băiat care n-a făcut furori în toate ediţiile, dar, probabil, a primit voturile negrilor din State şi restul nu mai contează. Buuuuuuun. The X Factor, la prima ediţie în Statele Unite, a adus-o în atenţia mea pe Drew şi pe Rachel Crow. Plus mulţi alţi cântăreţi cu voci peste ce avem în România (nu mă refer doar la concurenţii noştri de la X Factor), dar în mod deosebit pe Drew Ryniewicz.

Are doar 14 ani, e crescută într-o familie foarte credincioasă din Arizona, poate de aici şi simplitatea ei. Muzica a luat-o în serios după vreo 3-4 concursuri locale câştigate. Justin Bieber e motivul pentru care a început să creadă în talentul ei şi lăsaţi-mă să spun că are foarte mari şanse de a câştiga X Factor. Odată pentru că are un timbru vocal incredibil, apoi pentru că mentorul ei e Simon Cowell

La audiţii venise cu atât de multe emoţii, să cânte piesa idolului ei în faţa omului care l-a semnat pe J.B. Lumea şi-n special fetele din public se uitau la ea condescendent, ca la un copil normal de 14 ani. Doar că Drew e o fată originală şi îndrăzneaţă, care ne-a lăsat mască. Şi ăsta a fost doar începutul. A trecut de etapa bootcamp cu aceeaşi lejeritate cu care i-a cucerit pe toţi la preselecţie.

În Paris, la reşedinţa franceză a lui Simon, Drew a rămas la fel de simplistă ca şi până atunci, cântând cea mai bună interpretare posibilă a piesei: It must have been love - de la Roxette şi cea mai bună prestaţie pe care am auzit-o până la momentul la care scriu asta, în întregul X Factor.
După ce-am ascultat piesa din clipul de mai jos, m-am bucurat pâna la lacrimi de ea, am revăzut-o, am împărţit-o la alţii, am inclus-o pe best of 2011.

 Bineînţeles că a trecut mai departe, în primul show LIVE. După It must have been love, mă gândeam că nu are cum să urce mai sus, că era o prestaţie de finală....cum poate să vină cu ceva mai bun? Ei bine, nu a venit....dar a cântat din nou devastator de bine, What a feeling a lui DJ Bobo.

Când toată lumea a venit cu ceva recuzită, cu dansatori pe spate, Drew nu a vrut să facă spectacol.  A cântat în aceeaşi tonalitate ca la piesa precedentă şi a măturat pe jos cu restul, aducând publicul spre aplauze frenetice. Dacă reţelele astea de socializare s-ar ridica la pretenţiile mele, Drew ar începe cariera în muzică fără să mai aştepte finalul X Factor. Daaar, bine, hai sa jucăm după reguli. Drew intră alături de încă 2 colege de categorie şi restul celor 9 trupe-cântăreţi şi peste 30 ani, mâine seară într-o nouă şansă de a ne uimi.