Romanian Top Hits - a doua seară

Stupefiat. Eu sunt stupefiat. De ce? Pentru că băieţii şi fetele de bani gata n-au catadicsit să considere Romanian Top Hits-ul demn de prezenţa lor. Şi atunci mă simt eu prost c-am stat cu clasa inferioară a Bacăului, cu săracii, îngrămădit să fac poze pe covorul roşu, călcat în picioare de dansatori energici.
Postarea de faţă şi precedenta, e o cronică cu acelaşi rol ca emisiunile de pe DigiSport, GSP, Sport.ro de după un meci. Toţi care se uită au văzut meciul, ştiu scorul...dar vor confirmarea acelor impresii cu care au rămas la final. Idem...n-o să citească postarea asta vreo cineva care n-a văzut trupele pe scenă.
A fost mai bine decât vineri. Mai interesant, fie şi prin prisma oamenilor cu care am stat (Adi,Cristi, Mirela şi 2 sărbătorite) a glumelor făcute între noi, a prostiei şi sincopelor organizatorilor (sunet şi lumini de multe ori execrabile) sau artiştilor (playback), glumelor de autobază pe seama Roxanei Nemeş, clişeele cu Premiul ăsta e al vostru (atunci dă-l înapoi) şi vă iubesc pe toţi - făcute de mai toţi câştigătorii ...sau faptul că mai toţi cei veniţi să cânte 2 melodii au luat şi premiu. Încă o dată am avut un antipatic preferat: Morris. Omul n-a înţeles aluzia cu săritul cd-ului (dă-te jos de pe scenă piţiponcule...treci la platane, nu mai defila de pomană că te trădează vocea) Tot la fel de mulţi nervi mi-am făcut văzând în public şi pe scenă maimuţoi cu ochelari de soare NOAPTEA. Curgea cool-ness-ul de pe ei nu alta.

Despre muzică acum...Naguale, Xonia, Jimmy Dub şi Robert Ramirez.....atât putem? Mai degrabă ai avea ce vedea săptămâna viitoare la sărbătorile Timişoareana (vineri 12 august - Viţa de Vie şi Cargo, sâmbătă 13 - Vunk şi Holograf, duminică 14 - Zero şi Direcţia 5). Xonia mi-a plăcut ca prezenţă scenică, cu body-painting-ul ei egiptean şi dansatorii care făceau break-dance în bandaje. Sper să mă înşel...dar pare că influenţa exercitată de Lady Gaga (  ( în loc să scoată clip la Heavy mental lover.....scoate la You and I) în îmbrăcăminte se cunoaşte din plin şi la ai noştri.
DeepCentral.... băieţii care (cred) se pricep la mixat, au priză  prin câteva topuri europene....au lălăit-o cu voci de veveriţe sintetizate în audiotune...mă refer la mizeria asta de melodie
şi-au creat o atmosfera plăcută pentru public. Eu n-am rămas decât cu imaginea dezgustătoare, de a-l vedea pe Doru cu burta ieşită pe afară, văzându-i totodată şi budigăii. Sigur..fetele au grijă cum se prezintă pe scenă, în timp ce Doru vine cu burdihanul în faţă.

O bună parte din public au aplaudat frenetic pentru un gen de muzică...şi ceva mai apatic la un alt gen de muzică, adică la Sistem şi Antract (alţii care au bifat pe lângă Romanian Top Hits şi un alt concert - în The Stage). Venind de acasă, în căşti ascultam un podcast radio cu A. Gheorghe şi Liviu M (mare fan La Familia) şi chiar fredonam Pune-i la pământ. Dar ce cântă de vreo 2 ani Puya nu se numeşte hip-hop. N-o zic doar eu...şi Manţog de la Kamikaze . Pentru pseudo-manelele astea, anti - etnobotanicul ăsta alungat cu bidoane de la un festival folk din Arad, merită ascultat şi downloadat de publicul pe care îl are (fără să mai spun şi cum sunt ăştia). Melodia cântată pe beatbox-ul lui Şarpe a fost acceptabilă, restul - Recycle bin.

 Acum câţiva ani, când Alexandra cânta cu Unu (trupă făcută de Moga) Marius spunea că Alexandra Ungureanu este cea mai bună voce din România. M-am ridicat, m-am uitat peste gard, am prospectat piaţa muzicală ...şi-am zis: băiatul ăsta care e-n juriu la The Voice chiar ştie ce spune. Alexandra Ungureanu chiar are o voce minunată. Pentru ea venisem sâmbătă seara. Pe covorul roşu nu i-am văzut, şi-am zis că n-o sa mai ajungă...dar ca şi Ştefan Bănică Jr, m-a surprins plăcut când au urcat pe scenă să-şi ia premiul.