o zi si-o seara de mai

Majoritatea fotografilor si ...hai sa zicem - reporterilor, care s-au tinut scai de noi ieri, au remarcat fustele scurte ale fetelor, plus inca 2-3 detalii care au trecut in plan secund. Daca ar fi fost si fete fotograf, se concentrau poate si pe baieti...sau sa prinda in poze toate facultatile. Ingineria a fost si ea bagata in seama...1%.
Textele scrise deja despre cursul asta festiv, sunt mult prea banale. Adevarul e ca Bacaul sta prost de tot la ziaristi care sa se poata exprima si altfel decat intr-un limbaj de lemn.
Pentru asta, din nimic m-am nascut eu. Cineva s-a ocupat de intreaga coregrafie, de mesaje date, mass-uri pe messenger, telefoane in toate retelele, discutii de genul - Seful de grupa stand in fata colegilor, agitat si obosit, explicand de 3 ori... lamurind interpretarile proaste. S-au adunat multi copiii in curtea corpului B. Toti in robe disproportionate, cu cate-o toca stricatoare de gel si fixativ din par, cu esarfe colorate distinctiv, cu baieti imbracati ceva mai prost decat fetele (unii la pantaloni scurti ca la pescuit pe balta), colege care au renuntat la tinuta cuminte, de-ti reconsiderai parerea avuta despre ele... camere de fotografiat de fiecare caciula (aproape), nici o tipenie de profesor cu care se ne facem poze si cu o muzica invechita pe fundal, ca si unele mentalitati din facultate.
La 09:30 a inceput tot taraboiul. Majorete, pancarte cu profilul facultatii, parinti si copii (aici ma refer la bebelusi..exista multi studenti care au copii), Mihai ocupat ca de apocalipsa, agitatie si tipete, zarva ca-n piata intr-o zi de targ. Cu o punga reciclabila in care imi tineam boarfele, mi-am facut aparitia. M-am amuzat putin de cat de cufuriti paream cu colegii Mitica, Adrian si Iulian in salopeta aia de student si m-am apucat de facut clipuri si poze. Stiind de acasa ca ma asteapta o zi lunga, am venit cu 24 mp impartiti egal in 2 camere. Cu una faceam poze si clipuri alb-negru, cu sora ei - color.

Cateva poze de grup - fetele in fata, baietii la picoarele lor (la fel cum a fost si-n cei 4 ani). Cine stia sa faca fundita era solicitat la infrumusetarea catorva robe. Unii mai emotionati decat altii, altii total relaxati la o tigara.
La scurt timp, am plecat din curtea facultatii, insotiti de jandarmi (pentru ce, nu stiu) si politie. Soarele indecent de pasional se intelegea de minune cu negrul de pe imbracamintea noastra. Aici deodorantele isi merita banii dati la Bila, Selgros etc.

Scandari venite de pe tot cuprinsul Romaniei. Imprumutate de la protestatari, de la cantecul Vama-Veche - Nu ne mai trageti pe dreapta, din galerii, de la emisiunea lui Bendeac si-n cele din urma din amintirile celor 4 ani - IPMI-stii, INGINERIE...sau direct de la nevoile corpului (ne este sete, ne este cald, Irina-Irina la fast-food-ul nr 1 din Bacau)

Masinile care treceau pe langa noi ne claxonau prieteneste (ca la nunti), parintii sau prietenii faceau poze de pe asfalt , studentii chiuiau si se calcau pe picioare, eu strigam CI-FRE CI-FRE ca sa-i iau la misto pe astia de la LI-TE-RE.
Steguletele la care numai Mihai stie cat a muncit, au fost fluturate in aer, oferindu-le astora de pe strada un mic spectacol-vizual care le aducea aminte de defilarile de pe vremea raposatului Nicu Ceausescu.

 La Casa de (in)cultura - am facut stanga-imprejur, pentru o cale intoarsa, pana la scarile de langa ciupercutele arteziene. In Sala-Sporturilor ne asteptau muncitori care-si vedeau de asfaltarea si santierul lor, profesorii, un pic de sampanie, suc, apa, politicieni corupti..niste carpe numite politic pentru incredintarea contractelor fara licitatii, o vuvuzela, domnisoara Panainte undeva pe randul 3, baloane pe care le spargeam in timp ce spuneam: Da terminati ba..nu mai spargeti baloane....si niste majorete (ce treaba au copilele astea cu facultatea, cursul festiv?)

Din pacate, aici s-a produs o injumatatire a tempo-ului. Discursuri false, neinteresante, statistici seci. Acustica destul de proasta a salii, ecoul de pe microfon, au facut nu doar neinteligibile in buna-masura discursurile, dar i-au obligat pe cei mai sinceri dintre noi studentii, sa iasa din sala. Eu am ramas pentru poze. La iesire ne asteptau cateva farfurii cu saleuri, sampanie Angeli (colegul Mitica a reusit sa faca rost de o sticla) si-un fotograf un pic mai serios decat cel de data trecuta. A da...si 2 sefi de grupa cu nervii agitati.
Dupa ce ne-am adunat putin, am facut cateva poze intre noi....ma mandresc cu poza asta:

Am colegi, care nu facusera pana ieri o poza doar cu mine...si m-am achitat cu drag de rugamintea de a face poze si cu ei. Si dintre sute de poze, cea cu toca aruncata in aer nu apare si pe aparatul meu (o singura persoana facea poze pe 3 aparate) daaar am prins una in care zambesc suficient de placut toti:

Dupa predarea robei, ne-am mai fotografiat inca o data pentru album, jos in Sala Sporturilor..pe terenul in care Stiinta isi castiga meciurile de acasa, sub o reclama la Ziarul de Bacau, am zambit, am schimbat pozitia mainilor, eu stand langa fotograful oficial sa le fac poze colegilor si-n acelasi timp (pui de Napoleon ce sunt) treceam din coleg in coleg rugandu-i sa-mi semneze esarfa.
La final am fost la un micro-banchet... de 37 persoane, la Casa Grande. O bere rece, o pizza al dracului de fierbinte, alte poze cu zambaretii astia de mai sus, am semnat alte esarfe cu mesaje de La Revedere..(Stela Enache n-a facut si facultatea de s-a limitat la Ani de Liceu?), o nota putin umflata, daca ma intrebati pe mine si-un poligraf atasat la mana chelnerului (600 lei...cand fiecare a lasat o suma modica bacsis cum naiba de a trebuit sa ne salveze onoarea Catalin C, lasandu-i baiatului, de la el, 10 lei) si un drum pe jos acasa, cu Diana.
Nici n-am ajuns bine, ca-n 10 minute am plecat inapoi la facultate, sa jucam fotbal si-un pic de slam-dunk - baschet.

Seara s-a terminat cu o ploaie rece care a racorit tot ce-a incalzit soarele de-a lungul unei zile de mai...si apropo