sâmbătă, 6 martie 2010

Alice in wonderland


Inca un film vazut odata cu premiera mondiala : Alice in tara minunilor , viziunea ceva mai grafica a imaginativului Tim Burton (Sweeney Todd , Corpse Bride , Charlie and the chocolate factory , genialul Big fish , Planeta maimutelor , Legenda calaretului fara cap ...)



Alice e o domnisoara de 19 ani , din Londra , careia familia ii aranjeaza o nunta cu un lord , caruia nu i-am retinut numele , ci doar aspectul aseptic . Nefiind de acord cu planurile familiei , se sperie ... fuge de la locul faptei , cade intr-o gaura de iepure (?) si de aici incepe povestea . Si la propriu si la figurat . Si cand vine vorba de figurat , cine se pricepe mai bine decat cinematograficul Tim Burton ? Cadrele sunt magice , colorate rau de tot - combinate in toate posibilitatile de culori vii , splendide - ce mai! E un fel de revansa pentru cei care au vazut Avatar : vizual a fost perfect , dar replicile varza . Aici replicile sunt destul de bine inchegate .

Nu stiu cati dintre voi stiu povestea din copilarie , eu n-o stiam ..asa ca am mers la film , fiind total pe dinafara cu personajele /actiunea/intriga...ceea ce a fost un plus pt mine . Personajele de basm sunt : un iepure alb cu orologiu , o omida inteleapta (si fumatoare) , o pisica inspaimantatoare ( serios - e ciudata rau..cu zambetul ala malefic) , o soricarita curajoasa , un palarier nebun , o regina rosie (rea) si una alba (buna) - ca sa fie o impletitura de martisor .
Asadar , Alice , fata de povestea initiala a lui Lewis Carroll , scrisa in 1865 , nu mai e o fetita , ci mai degraba o tanara usor distrata , care nu se simte confortabil in imprejurarile ei de epoca victoriana , ci mai degraba viseaza sa zboare , daca vede o pasare .
Si la petrecerea din gradina , unde lordul ei prostut o cere in casatorie , ea prefera sa urmareasca un iepure , cazand intr-o mult prea adanca groapa spre taramul subteran . Cu aceasta ocazie atat eu cat si copiii si parintii lor , din sala , avem ocazia sa punem la prima treaba serioasa , ochelarii 3d (tre sa fac rost de-o pereche) .


Desi nu-si da seama , Alice a mai fost prin aceasta gaura de iepure , cand era mai mica (de unde stiu eu asta , daca nici ea nu stie?) si mai spirituala . Se imprieteneste cu un tragico-comic ciudat palarier , si chiar cu dusmanul ei principal : Regina rosie ( sotia regizorului , si mai ciudata Helena Bonham Carter) o femeie careia poti sa-i spui cu usurinta : ce cap ai ! . Tu ... nu si supusii sai , care isi pun nasuri , barbii , burti , par fals - pentru a nu iesi in evidenta craniul ei enorm .
Mai departe in film , se vede ca tehnologia post-Avatar a putut sa tina pasul cu imaginatia fertila a regizorului si a producatorilor . Si frumusetea actritei principale : sosia sau sora geamana a lui Gwyneth Paltrow : Mia Wasikowska , pune rolul ei intr-o tonalitate serioasa . Pe bune ... ea joaca intr-un mod foarte serios . Deh , o fetita nebuna ...dar vorba tatalui ei : cei mai buni oameni sunt nebuni .
As vrea sa insist putin pe personajul lui Johny Depp inainte sa ma intorc la poveste . Ca palarierul nebun , aici a facut a nu stiu cata impresie , de actor genial . Ochii de vrajitor , dintii care-mi aminteau constant de Madonna , parul rosu de clovn , replicile translucide de pe tot parcursul filmului ... l-am iertat pt plictisitorul rol din Public Enemies . A da , voi stiti care e asemanarea dintre un corb si-o masa de scris ?
Inapoi la poveste . Alice trebuie sa invinga nu stiu ce dragon (Jabberwocky) , pt ca asa ii este harazit de un oracol gif . Ar putea-o face si mult mai puternica regina alba ( anne hathaway) , dar ea a jurat sa nu faca rau nici unei fiinte vii . Si chiar trece o musculita pe langa ea...n-o omoara dom`le .

Dar pana la confruntarea finala , trebuia sa o infrunte pe regina care are , supusi , atat animale ( un porc pt picioare , maimute pt scaune ceva mai largi , pasari flamingo ca , crose pt arici , si un caine de paza cu vreo suta de dinti) cat si carti de joc ( e o poanta cu efectul de domino la garzile din carti ) si oameni .
object width="560" height="340">
Chiar daca filmul se adreseaza si copiilor , la un anumit nivel eu am intuit o chestie pe care micuta Andreea , de la langa mine , sigur n-a inteles-o : fiacare personaj din film e un ego-centrist narcisist , foarte preocupat de sine , un pic scos de pe orbita . Aici aportul e a lui Burton si nu al povestii initiale ( care era intradevar doar pt copii) .

Cum creezi relatii de prietenie , o poveste , un scop al unei povesti a carui principal scop a fost acum 155 ani , sa nu aiba unul ...?
Ce-a reusit Burton si echipa lui de vreo 150 oameni ramane sa vedeti singuri . Am incercat sa nu va spun prea multe din poveste , sa nu va stric vizionarea . Sala n-a fost plina , poate si din cauza vremii ...
Gata ... inapoi in tara minunilor de neam-prost : Romania .

0 comentarii: