sâmbătă, 25 iulie 2009

am 24 ani . ce stiu sigur ?

Ma gandeam la moarte . A mea , a voastra , cunoscutii mei , la frunzele din copaci , stanci , cer.. martorii vremurilor . Cu totii ne (di)stingem . Cu totii vom fi acolo cand unul dintre noi va dispare pentru totdeauna . Simplu . La fiecare noua disparitie : furie , nedumerire , cateva amintiri departate frustrari . La un pahar de vin ne vom uita in sus cand ACEL va fi tot jos neinsufletit .
Viata se traieste in ignoranta . Veselie . Nu ne gandim prea mult la situatia posibilitatilor . Cine e deasupra noastra ? Nu ma refer la idoli si zeitati . Fiecare cu ai lui . nu?
Cat conteaza ca zilnic mor mii de oameni in tari straine , pe sosele in depasiri , in spitale in sala de operatii si la urgente , inecati in larg , intr-un satuc strivit de un animal , infarct in vacanta , injunghiat pt ca iubeai pe cine nu trebuie , rapus de o boala comuna si fardata de ONG-uri ...
Tot ce poti strange in anii dati pe perioada cat te indrepti legat la ochi dar insotit de soarta ... spre destin . Totul incape lejer in 4 scanduri sau incinerate .
Pietre funerare la rinichi , flori ofilite pe mormant aduse saptamanal , lunar , semestrial .. suferim in tacere noaptea pe o perna inflorata .
E important sa citesti , sa acumulezi experiente , sa incerci totul , sa compari ce ai cu ce vezi imprejurul tau . Dar cand ultima suflare cu care esti dator o predai ca pe o uniforma la pensionare si nostalgia iti infinge ultimul pumnal in inima obosita , nu ramai cu nimic !
Viata te-a trait . Tu nu ai fost decat o umbra pe pamant . Si moartea de fapt ca si Dumnezeu nu exista . Sora geamana a inceputului-nastere e doar sfarsitul a.k.a moartea . Cand panglica nu mai asteapta foarfeca si se rupe...
Am sa incerc-ul tau echivaleaza cu intentia de a esua . Pe vremuri , televizoarele alb-negru se inchideau intr-un punct gri undeva la mijlocul tubului catodic . Viata ta si a mea se sfarseste la fel : intr-un punct gri la mijlocul a ceea ce insemna menirea ta si ce ai inteles tu din viata .
Partial orice e corect . Gaura neagra relativa in care intram cu totii si cu totul ..fu%-ui existenta ma-sii .
Regretele cu care as plange ramas singur in cimitir cand toti veti fi plecat sunt evaporarea neputintei tuturor . Isi mai pune cineva intrebarea : care e scopul vietii si de ce trebuie sa ne zbatem intr-un dramatism atemporal si perpetuu ? Atat timp cat totul apartine pieirii...
Cat timp indiferenta cu care trecem unii pe langa ceilalti zi de zi pe intreaga planeta este egala cu lipsa raspunsurilor ce nu vor veni niciodata fie si pentru ca nimeni nu are curajul sa puna intrebarile corecte .
Nimicul ramane mereu . La fiecare sfarsit . Mai conteaza cati suntem ? 6 miliarde , 7 miliarde sau 1 singur
NU 1 E CEA MAI SINGURA CIFRA . INFINITUL ESTE . Tot ce se aduna se disperseaza .
IUBIREA E O PRADA FACILA PENTRU NIMICUL CE VA SA VIE MAINE ...spookie out

0 comentarii: