miercuri, 25 mai 2011

o zi si-o seara de mai

Majoritatea fotografilor si ...hai sa zicem - reporterilor, care s-au tinut scai de noi ieri, au remarcat fustele scurte ale fetelor, plus inca 2-3 detalii care au trecut in plan secund. Daca ar fi fost si fete fotograf, se concentrau poate si pe baieti...sau sa prinda in poze toate facultatile. Ingineria a fost si ea bagata in seama...1%.
Textele scrise deja despre cursul asta festiv, sunt mult prea banale. Adevarul e ca Bacaul sta prost de tot la ziaristi care sa se poata exprima si altfel decat intr-un limbaj de lemn.
Pentru asta, din nimic m-am nascut eu. Cineva s-a ocupat de intreaga coregrafie, de mesaje date, mass-uri pe messenger, telefoane in toate retelele, discutii de genul - Seful de grupa stand in fata colegilor, agitat si obosit, explicand de 3 ori... lamurind interpretarile proaste. S-au adunat multi copiii in curtea corpului B. Toti in robe disproportionate, cu cate-o toca stricatoare de gel si fixativ din par, cu esarfe colorate distinctiv, cu baieti imbracati ceva mai prost decat fetele (unii la pantaloni scurti ca la pescuit pe balta), colege care au renuntat la tinuta cuminte, de-ti reconsiderai parerea avuta despre ele... camere de fotografiat de fiecare caciula (aproape), nici o tipenie de profesor cu care se ne facem poze si cu o muzica invechita pe fundal, ca si unele mentalitati din facultate.
La 09:30 a inceput tot taraboiul. Majorete, pancarte cu profilul facultatii, parinti si copii (aici ma refer la bebelusi..exista multi studenti care au copii), Mihai ocupat ca de apocalipsa, agitatie si tipete, zarva ca-n piata intr-o zi de targ. Cu o punga reciclabila in care imi tineam boarfele, mi-am facut aparitia. M-am amuzat putin de cat de cufuriti paream cu colegii Mitica, Adrian si Iulian in salopeta aia de student si m-am apucat de facut clipuri si poze. Stiind de acasa ca ma asteapta o zi lunga, am venit cu 24 mp impartiti egal in 2 camere. Cu una faceam poze si clipuri alb-negru, cu sora ei - color.

Cateva poze de grup - fetele in fata, baietii la picoarele lor (la fel cum a fost si-n cei 4 ani). Cine stia sa faca fundita era solicitat la infrumusetarea catorva robe. Unii mai emotionati decat altii, altii total relaxati la o tigara.
La scurt timp, am plecat din curtea facultatii, insotiti de jandarmi (pentru ce, nu stiu) si politie. Soarele indecent de pasional se intelegea de minune cu negrul de pe imbracamintea noastra. Aici deodorantele isi merita banii dati la Bila, Selgros etc.

Scandari venite de pe tot cuprinsul Romaniei. Imprumutate de la protestatari, de la cantecul Vama-Veche - Nu ne mai trageti pe dreapta, din galerii, de la emisiunea lui Bendeac si-n cele din urma din amintirile celor 4 ani - IPMI-stii, INGINERIE...sau direct de la nevoile corpului (ne este sete, ne este cald, Irina-Irina la fast-food-ul nr 1 din Bacau)

Masinile care treceau pe langa noi ne claxonau prieteneste (ca la nunti), parintii sau prietenii faceau poze de pe asfalt , studentii chiuiau si se calcau pe picioare, eu strigam CI-FRE CI-FRE ca sa-i iau la misto pe astia de la LI-TE-RE.
Steguletele la care numai Mihai stie cat a muncit, au fost fluturate in aer, oferindu-le astora de pe strada un mic spectacol-vizual care le aducea aminte de defilarile de pe vremea raposatului Nicu Ceausescu.

 La Casa de (in)cultura - am facut stanga-imprejur, pentru o cale intoarsa, pana la scarile de langa ciupercutele arteziene. In Sala-Sporturilor ne asteptau muncitori care-si vedeau de asfaltarea si santierul lor, profesorii, un pic de sampanie, suc, apa, politicieni corupti..niste carpe numite politic pentru incredintarea contractelor fara licitatii, o vuvuzela, domnisoara Panainte undeva pe randul 3, baloane pe care le spargeam in timp ce spuneam: Da terminati ba..nu mai spargeti baloane....si niste majorete (ce treaba au copilele astea cu facultatea, cursul festiv?)


Din pacate, aici s-a produs o injumatatire a tempo-ului. Discursuri false, neinteresante, statistici seci. Acustica destul de proasta a salii, ecoul de pe microfon, au facut nu doar neinteligibile in buna-masura discursurile, dar i-au obligat pe cei mai sinceri dintre noi studentii, sa iasa din sala. Eu am ramas pentru poze. La iesire ne asteptau cateva farfurii cu saleuri, sampanie Angeli (colegul Mitica a reusit sa faca rost de o sticla) si-un fotograf un pic mai serios decat cel de data trecuta. A da...si 2 sefi de grupa cu nervii agitati.
Dupa ce ne-am adunat putin, am facut cateva poze intre noi....ma mandresc cu poza asta:
Am colegi, care nu facusera pana ieri o poza doar cu mine...si m-am achitat cu drag de rugamintea de a face poze si cu ei. Si dintre sute de poze, cea cu toca aruncata in aer nu apare si pe aparatul meu (o singura persoana facea poze pe 3 aparate) daaar am prins una in care zambesc suficient de placut toti:

Dupa predarea robei, ne-am mai fotografiat inca o data pentru album, jos in Sala Sporturilor..pe terenul in care Stiinta isi castiga meciurile de acasa, sub o reclama la Ziarul de Bacau, am zambit, am schimbat pozitia mainilor, eu stand langa fotograful oficial sa le fac poze colegilor si-n acelasi timp (pui de Napoleon ce sunt) treceam din coleg in coleg rugandu-i sa-mi semneze esarfa.
La final am fost la un micro-banchet... de 37 persoane, la Casa Grande. O bere rece, o pizza al dracului de fierbinte, alte poze cu zambaretii astia de mai sus, am semnat alte esarfe cu mesaje de La Revedere..(Stela Enache n-a facut si facultatea de s-a limitat la Ani de Liceu?), o nota putin umflata, daca ma intrebati pe mine si-un poligraf atasat la mana chelnerului (600 lei...cand fiecare a lasat o suma modica bacsis cum naiba de a trebuit sa ne salveze onoarea Catalin C, lasandu-i baiatului, de la el, 10 lei) si un drum pe jos acasa, cu Diana.
Nici n-am ajuns bine, ca-n 10 minute am plecat inapoi la facultate, sa jucam fotbal si-un pic de slam-dunk - baschet.

Seara s-a terminat cu o ploaie rece care a racorit tot ce-a incalzit soarele de-a lungul unei zile de mai...si apropo


   

luni, 23 mai 2011

pe aceeasi frecventa cu guerrilla

Am in jurul meu tot felul de oameni. Unii dintre ei n-au mai pus mana pe o carte buna de ceva vreme, indobitocindu-se cu distractii, crezand ca berea, dansul lasciv, robotzii, sunt substitutul perfect al lucrurilor cu o adevarata insemnatate. Ce-i drept...in mare masura, este cazul celor mai necopti la minte. Ce ma supara e destul de simplu...si are sorginte rasista. Am mai zis-o: nu suport tiganii, manelistii, clonele cu exces de tupeu si nervi. de la sub-dezvoltatii astia, au plecat acum cativa ani, cateva cuvinte care s-au substituit limbii romane. Mi se impune sa fiu eu schimbarea pe care vreau s-o vad in altii. Cand sunt exemplul corect, mi se spune sa ma dau dupa lume...sa nu mai stau in turnul meu de fildes. Cum sa-i mai impac?
 
Din dragoste pentru cartile citite si pentru postarile mele, vreau sa vorbesc viu....in loc sa ma complac in aceleasi clisee. De multe ori aud in jur: fain, marfa frate, asa la oha...la caterinca (asta buzdugan si retardatii de la zu au lansat-o). radu paraschivescu le-a scris in nenumarate articole din Adevarul sau Esquire, ba chiar si in Ghidul nesimtitului. Oamenilor nu le place sa-i critici, iar tu ca prieten trebuie sa le treci cu vederea micile sincope gramaticale, daca vrei sa ramaneti prieteni.  Am inceput la facultate, pe messenger-facebook-blog-site-uri: Nu mai spune mai genial la o zicala simpla...normala. Daca Robotzii sunt geniali, atunci fizicienii cu brevet cum sunt? Stiu...plictisitori (in acceptiunea lor).


Inca dinainte sa plec in Paris, m-am certat cu Loredana (prima mea iubire) de la un cuvant. Eram in masina cu ea: Misto in sus...misto in jos. Poate de la ceilalti nu am pretentii asa stricte, dar de la ea - stiu sigur ca este mai inteligenta decat fanii Robotzi, Bendeac,Dan Negru, Zu si tot neamul lor de manelisti. I-am atras atentia ca nu e tiganca ...astfel ca nu are sens sa vorbeasca, ca o tiganca. Au fost ultimele cuvinte pe care i le-am spus pana astazi. Nu pastrez ranchiuna in mine de obicei (exceptie face doar ura pe care i-o port lui Adrian Nastase) si poate ar fi trebuit sa-i aduc ceva din Paris, s-o invit la ziua mea (Constantin si Elena) insa n-am facut-o si daca citesti asta Lori...iti cer scuze.
Cand aud:  Frate ! raspund ca nu tin minte ca tata sa fi facut ceva cu mama respectivului si ca astept testul de paternitate.
Nu cred c-a trecut mai mult de o luna, de cand Guerrilla a pus posterele astea pe facebook si pe site-ul lor. Chiar si ascultatorii Guerrilla s-au pretat (unii) la prostie...raspunzand la ele ca si cum vorbeau 2 borfasi analfabeti intre ei. Guerrilla doar le-a pus. N-au explicat ce este cu ele. Au testat reactia. Nu m-am agitat la toate..dar cand am vazut Misto asociat cu Guerrilla, le-am lasat comentariu:  CE-I CU, CUVINTELE ASTEA DE radio ZU?
 Abia astazi am auzit si continuarea campaniei. Cuvintele erau un ASA NU si au menirea de a sublinia toate cliseele tantalailor si cretinelor care au uitat ca nu traiesc in Rromania, si ca acum cativa ani, cativa profesori s-au chinuit in scoala sa-i invete limba romana. Trebuie sa adopti un cuvant substitut al lui Misto, fain, Marfa etc...si sa-l folosesti ori-de-cate ori ai ocazia.
Deci inc-o data...ce simbioza e intre radio guerrilla si modul in care gandesc eu.












The tree of life - Palme D`or la Cannes 2011

 http://www.whynotcoconut.com/wp-content/uploads/2010/12/the-tree-of-life-movie-poster.jpg



Filmul "Pomul vieţii'' (The Tree of Life), scris şi regizat de Terrence Malick, a câştigat statueta Palme D'or, la cea de-a 64-a ediţie a Festivalului de la Cannes. Printre peliculele care au concurat pentru trofeu s-a aflat şi producţia "La source des femmes'', a regizorului de origine română, Radu Mihăileanu.

 Sean Penn, Jessica Chastain, Brad Pitt

Anunţul juriului prezidat de Robert De Niro a fost primit cu aplauze şi huiduieli în Sala Debussy, locul de unde presa urmăreşte ceremonia, în transmisiune directă, anunţă filmreporter.ro. Tree of Life a împărţit în două tabere presa de la Cannes şi a generat infinite discuţii, ceea ce se va întâmpla şi după ceremonia de închidere a Festivalului de la Cannes.
Regizorul filmului, Terrence Malick, a spus, la primirea trofeului, că filmul său, "Tree of Life", care îi are pe Brad Pitt şi Sean Penn în distribuţie, a avut "un parcurs foarte lung", potrivit Mediafax.
Lungmetrajul "The Tree of Life" este un film de două ore care are ca temă copilăria. Brad Pitt joacă rolul unui tată texan din anii '50, care încearcă din răsputeri să-şi pregătească pentru viaţă cei trei copii. Pelicula este încărcată de secvenţe suprarealiste. Unul dintre momentele cele mai aşteptate ale filmului a fost secvenţa în care regizorului Terrence Malick arată originile Universului în incredibile imagini care amestecă eclipsele solare cu viziunile onirice şi amintirile primordiale.


http://collider.com/wp-content/uploads/The-Tree-Of-Life-movie-poster-Terrence-Malick.jpgPelicula "The Tree of Life" de Terrence Malick a fost distinsă, duminică, cu Palme d'Or, cel mai important premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes. Filmul cu Brad Pitt şi Seann Penn tratează atât tema sfârşitului lumii, cât şi cea a paternităţii.
Un reprezentant al regizorului a primit trofeul de la actriţa Jane Fonda şi a spus că filmul lui Malick, "Tree of Life" a avut "un parcurs foarte lung".
Filmul "Melancholia", in regia controversatului Lars Von Trier a fost recompensat cu trofeul pentru interpretare feminină, care i-a revenit actriţei Kirsten Dunst. Lars Von Trier a fost dat afară de la Festival, după ce a făcut o serie de declaraţii naziste în cadrul unei conferinţe de presă.
Gala de închidere a festivalului a fost prezentată de actriţa franceză Melanie Laurent, care a jucat în filmul lui Radu Mihăileanu, "Concertul". De altfel, Mihăileanu a fost prezent în competiţia de pe Croazetă, anul acesta, cu "La source des femmes".

Anul acesta la Cannes, juriul competiţiei oficiale a fost prezidat de Robert De Niro şi i-a avut în componenţă pe actorii Uma Thurman şi Jude Law, regizorii Olivier Assayas, din Franţa, Mahamat Saleh Haroun, din Ciad, şi Johnny To, din Hong Kong, producătoarea şi actriţa argentiniană Martina Gusman, producătoarea chineză Nansun Shi şi norvegianca Linn Ullmann, scriitoare şi critic de film.
 

Lista completă a câştigătorilor celei de-a 64-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes:
  • - Palme d'Or: "The Tree of Life" de Terrence Malick
  • - Marele premiu al juriului: ex-aequo: "Le Gamin au velo" de Jean-Pierre et Luc Dardenne şi "Once Upon a Time in Anatolia" de Nuri Bilge Ceylan
  • - Premiul de interpretare masculină: Jean Dujardin ("The Artist")
  • - Premiul de interpretare feminină: Kirsten Dunst ("Melancholia")
  • - Premiul pentru scenariu: Joseph Cedar ("Footnote")
  • - Premiul de regie: Nicolas Winding Refn ("Drive")
  • - Premiul juriului : "Polisse" de Maiwenn
  • - Caméra d'Or (film de debut): "Las Acacias" de Pablo Giorgelli
  • - Palme d'Or pentru scurtmetraj: "Cross (Cross Country) de Maryna Vroda
  • - Premiul juriului pentru scurtmetraj: "Badpakje 46 (Swimsuit 46)" Wannes Destoop
  • - Premiile criticii internaţionale FIPRESCI:
  • - "Le Havre" de Aki Kaurismaki (selecţia oficială)
  • - "L'exercice de l'etat" de Pierre Schoeller (Un Certain Regard)
  • - "Take Shelter" de Jeff Nichols (Semaine de la Critique)
- Premiul juriului ecumenic: "This Must Be the Place" de Paolo Sorrentino
- Menţiuni speciale ale juriului ecumenic: "Le Havre" de Aki Kaurismaki şi "Et maitenant on va ou?"de Nadine Labaki

Un Certain Regard 2011
- Marele Premiu Un Certain Regard (ex-aequo): "Arirang" de Kim Ki-Duk şi "Stopped On Track" de Andreas Dresen.
- Premiul juriului: "Elena" de Andrei Zviagintsev
- Premiul pentru regie: Mohammad Rasoulof, pentru "Good Bye"
Cinéfondation 2011
Premiul I: "The Letter", de Doroteya Droumeva
Premiul II: "Drari", de Kamal Lazraq
Premiul III: "Fly By Night", de Son Tae-gyum
Semaine de la Critique 2011
Marele Premiu Semaine de la Critique: "Take Shelter", de Jeff Nichols
Quinzaine des Réalisateurs 2011
Premiul Art Cinema: "Les Géants" de Bouli Lanners
Premiul SACD: "Les Géants" de Bouli Lanners
Premiul Label Cinéma Europa: "Atmen" de Karl Markovics
"Coup de coeur": "Play" de Ruben Östlund